Ce te-a motivat să te implici și cum au fost primii pași în această știință?
Am luat-o ca pe o șansă și, de obicei, nu ratez niciuna. Pe vremuri, părinții mei încercau să-mi ocupe timpul cu diverse activități intelectuale. Și acum îmi amintesc, pe când unii copii săreau coarda pe afară și era veselia cea mai mare, eu eram chemată în casă pentru 2-3 ore, inițial să rezolv probleme de șah, apoi, mai târziu, să construiesc scheme-arbori genealogici. La început, a trebuit să ajut la aranjarea corectă a persoanelor, ţinând cont de relaţia: copii-părinţi. Aşa am făcut primele scheme genealogice. După aceasta a trebuit să fac primele desene de arbori stilizaţi. Apoi am fost rugată să ajut în căutarea unor documente şi, astfel, am ajuns la Arhiva Naţională a Republicii Moldova.
Ce ai simțit atunci când ai realizat primul arbore și cât timp ai lucrat la el?
La vremea respectivă, am simțit doar că pot face ceva interesant, nu știu dacă înțelegeam prea bine legătura asta cu strămoșii. Cu timpul, însă, am avut o sumedenie de senzații, care mai de care. Precizez: de cercetare şi găsirea actelor se ocupă tatăl meu – Veaceslav Stavilă, doctor în ştiinţe istorice, autorul a 16 monografii dedicate istoriei localităţilor din Republica Moldova. Eu sunt specializată în întocmirea schemei genealogice şi desenarea stilizată a arborelui. Am propus formula inversă variantei clasice, unde strămoşul cel mai vechi este amplasat în vârful arborelui. Inițial desenez verticala roşie- capul familei: tatăl, bunelul, străbunelul și tot așa. Apoi pun fraţii, surorile etc.
Care sunt documentele și instituțiile care oferă date care ar putea construi arborele?
Din câte cunosc, 99 % din actele necesare reconstituirii arborelui genealogic se păstrează la Arhiva Naţională a Republicii Moldova.
De obicei, cât timp durează o cercetare?
3 luni, de regulă. Au fost, însă, şi cazuri când cercetările au durat şi 3-4 ani.
De exemplu, o persoană vrea singură să se ocupe de acest lucru, care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze pentru a-și realiza arborele și de unde ar trebui să înceapă?
Pasul nr. 1: Trebuie să meargă la Arhiva Naţională a Republicii Moldova şi să-şi facă un permis pentru sala de lectură.
Pasul nr. 2: Să cerceteze toate registrele metricale ale bisericii unde au locuit strămoşii /acte de naştere, căsătorie, deces/.
Pasul nr. 3: Să lucreze cu fondurile de arhivă care pot da detalii suplimentare despre strămoşi: despre proprietățile care le-au avut, ocupaţiile lor, studiile lor etc.
NB! O persoană necalificată, poate face un arbore genealogic în câţiva ani.
Știu că propriu-zis ai început această activitate de prin 2003, în tot acest timp, aproximativ, câte cercetări și arbori ați realizat?
Nu am numărat în mod special. Pentru noi doar calitatea contează. Sunt mândră că arborii genealogici făcuți de mine se păstrează la loc de cinste, în casele multor personalităţi cunoscute din Republica Moldova: Petru Lucinschi, ex-preşedintele R. Moldova; Marian Lupu, fostul preşedintele Parlamentului R. Moldova;Dumitru Braghiş, ex-prim-ministrul; mulţi deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova; Iurie Ciocan – președinte al Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova; mai mulţi miniştri și cunoscuţi oameni de afaceri, cum ar fi: Anatol Stati- președintele companiei Ascom Group; Nicolas Nicula- directorul general al grupului de companii „Acvila”; Valeriu Oglindă –director al Clinicii de medicină estetică “SANCOS“; Arcadie Barbăroşie – Director Executiv al Institutului de Politici Publice.
Cu siguranță, ai cercetat și istoria familiei tale, ce ai simțit atunci când ai reconstruit-o? Ți-ai văzut familia și strămoșii din alt punct de vedere?
Sunt un om norocos. M-am născut într-o familie minunată. Simt că voi trăi calitativ și mai mult de 80 de ani, la fel ca și strămoșii mei. Îi îndemn și pe alții să își întrebe buneii și străbuneii cât mai multe detalii, tot ce își amintesc din trecut. În timp, aceste gânduri devin din ce în ce mai prețioase.
Știu că au solicitat ajutorul familiei tale și persoane din afara țării. Cerințele acestora sunt mai exigente sau nu se diferențiază?
Nu există deosebiri în dependenţă de locaţia comandatarilor. Pot spune că, datorită internetului, solicitările vin din toată lumea, cu excepţia Africii!
Care sunt cele mai frecvente motive, pentru care persoanele vor să aibă arborele?
De cele mai multe ori, oamenii consideră că arborele genealogic indică nivelul de cultură al familiei. Există şi interese mai speciale: unii doresc să demonstreze că strămoşii au fost greci, germani, polonezi etc. Alţii vor să afle dacă este adevărat că strămoşii au fost de viţă nobilă, au fost preoţi, comercianţi sau mari funcţionari de stat. Există şi persoane care doresc să cunoască câţi ani au trăit strămoşii lor şi din ce cauză au decedat.
Fiecare arbore este individual şi, respectiv, reprezintă pentru familia concretă o descoperire. Pot spune un lucru: familiile care au deja arborele genealogic devin mai unite şi mai puternice. De multe ori, aflând anumite fapte despre strămoşii lor, aceste familii îşi explică mai uşor anumite situaţii legate de prezent.
foto: arhiva personală
Interviu scris pentru Promotime
Daniela Timofti 